O reintalnire placuta

Ieri am avut parte de o revedere in plina strada cu unul dintre profesorii mei din liceu. Nu are sens sa dau nume sau sa apreciez aceasta persoana. Conversatia a fost, pentru prima data, cred, bilaterala. Poate si pentru ca vroiam sa stiu ce impresie are despre mass media. Si am aflat ca acest profesor are oroare de presa. Mi-a spus ca singura publicatie pe o savureaza este Romania Literara. Atat. Nu poate citi ziarele pentru ca sunt atatea interese in momentul in care scrii un text incat, poate, nu merita efortul sa intelegi nuanta. Printre multele lucruri pe care le-am auzit s-au numarat si cele despre bani. Si mi-a povestit ca au fost probleme cu plata salariilor si ca, o perioada, profesorul in cauza a trebuit sa traiasca din meditatii si imprumuturi. M-am intrebat de ce oare a facut acest gest si inca nu am gasit un raspuns.

Despre atitudine, in functie de perspectiva

Unul din lucrurile care se practica in viata de zi cu zi are treaba cu asocierile. Intodeauna orice este asociat cu ceva usor reconscibil de fiecare dintre noi. De exemplu, Mutu este asociat cu H, Elvis al nostru este sotul sotiei sale iar fata aia combinata cu fotbalistul Chivu este femeia care se marita cu Chivu.

Cu ceva zile in urma il ascultam pe Badea care citea un titlu din EVZ, “Ziua femeii care se marita cu Chivu”, si, evident, comenta gestul oamenilor de la Ringier de a titra asa ceva. Intr-un fel, Badea avea dreptate. E un gest de marlanie sa scrii la modul asta. Dar, daca ma gandesc un pic, Badea cum face asocierile? Nu zice de unu si altu ca “e ala care a facut nu-stiu-ce”? Si asta nu e gest de marlanie? Sau el are voie sa vorbeasca asa pentru el e Badea si face rating OTV-ist?

P.S. Pentru toti maniacii deontologi care fac spagi la greu din campanii… cele mai ieftine texte sunt alea de opinie. Deci… vedeti cum negociati spatiul editorial sa va luati banii pe numarul de puncte atinse.

Centrul istoric din Bucuresti… locul unde este interzis sa mergi cu masina

Un gabor ratacit in zona Lipscani…

Un nenea care a trebuit sa faca slalom printre craterele de pe strada…

O tanti de la primarie… cred… care a venit sa inspecteze muncitorii in zona Hanul lui Manuc

Reuters – poza zilei

                                                                                                                                      REUTERS/Danish Ismail

Reuters: “A Kashmiri woman cries near her house, which was destroyed in a gun battle between Indian security forces and separatist militants, in Sadepora, 70 km (43 miles) south of Srinagar, February 29, 2008. Indian soldiers shot dead four militants in a night-long gun battle in the south Kashmir village of Sadepora.”

Dosarele securitatii sunt la defunctul CNSAS si la IICCR

Toata lumea vorbea intr-o perioada de multiplicarea dosarelor de activisti care demonstrau ca X si Y au sustinut regimul si au informat Securitatea. De prin 2000 si ceva, s-a infiintat un organism, CNSAS, care trebuia sa fie un fel de Inchizie care sa spuna cine sta si cine pleaca dintr-o functie obtinuta cu mari sacrificii. Dupa n’shpe mii de verdicte de politie politica date mai-marilor nosri indrumatori spirituali si nu numai, s-a infiintat printr-o hotarare de guvern si Institulul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR).

Initial, IICCR putea sa-si desfasoare activitatea in baza urmatoarelor articole din Hotararea de infiintare a Institutului nr. 1.724 din 21 decembrie 2005 :

Art. 2  Institutul are ca scop investigarea stiintifica si identificarea crimelor, abuzurilor si incalcarilor drepturilor omului pe intreaga durata a regimului comunist in Romania, precum si sesizarea organelor in drept in acele cazuri in care sunt depistate situatii de incalcare a legii.

Art. 3 Pentru realizarea scopului prevazut la art. 2 Institutul are urmatoarele atributii principale:
a) analizeaza din punct de vedere institutional regimul comunist, sistemul de putere in cadrul acestui regim;
b) evidentiaza natura relatiilor dintre activul de partid si fosta Securitate, dintre aceasta si celelalte verigi ale sistemului represiv din Romania;
c) descrie modul de organizare si de functionare al acestor institutii in administrarea actului de politie politica;
d) prezinta activistii de partid, ofiterii si magistratii care lucrau in cadrul aparatului de represiune;
e) identifica abuzurile si crimele savarsite, ordonate sau inspirate de catre persoanele care au ocupat functiile prevazute la lit. d);
f) aduna date, documente si marturii cu privire la toate actiunile care au lezat drepturile si libertatile omului in anii regimului comunist si pe baza acestora sesizeaza organele de cercetare penala, indiferent de timpul si de circumstantele in care acestea s-au petrecut;
g) identifica responsabilii aparatului de decizie din domeniul propagandei comuniste, responsabilii pentru actele administrative si deciziile economice care au generat manifestari ale represiunii in viata sociala si culturala, de la cartelarea hranei zilnice pana la limitarea accesului la informatie, arta si cultura, prin acte de cenzura;
h) aduce la cunostinta opiniei publice crimele, abuzurile, instigarile la crime în numele “luptei de clasa”, savarsite de persoanele care au ocupat functiile prevazute la lit. d).

Art. 4   Pentru îndeplinirea atributiilor prevazute la art. 3 Institutul urmareste:
a) alcatuirea unui sistem clasificat al tipurilor de crime, abuzuri si incalcari ale drepturilor omului pe intreaga perioada a regimului comunist si stabilirea responsabilitatilor decizionale si de executie pentru fiecare dintre acestea;
b) crearea unei baze de date care sa cuprinda numele fostilor activisti de partid din nomenclatura, numele cadrelor fostei Securitati, numele fostilor ofiteri de armata, militieni si magistrati care au participat la actiuni de politie politica;
c) identificarea acelor legi, decrete, hotarari ale Consiliului de Ministri, decizii ministeriale, regulamente interne si alte prevederi, secrete sau nesecrete, care au stat la baza organizarii si functionarii aparatului represiv;
d) publicarea unor rapoarte trimestriale si a unui raport final anual, care vor sintetiza rezultatele investigatiilor intreprinse.

In aprilie 2007, hotararea de infiintare a IICCR a fost modificata prin Hotararea nr. 388 din 25 aprilie 2007 in felul urmator:

Art. 1 Hotărârea Guvernului nr. 1.724/2005 privind infiintarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.195 din 30 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (2) al articolului 1 se abroga.
2. La articolul 3, după litera h) se introduc cinci noi litere, literele i) – m), cu următorul cuprins:
“i) sustine, in conditiile legii, prin asistenta de specialitate proprie sau prin colaboratori externi, demersurile legale pentru obtinerea reparatiilor morale si materiale de catre victimele regimului comunist si ale fostei Securitati;
j) organizeaza activitati muzeale in locatii puse la dispozitie de institutii si autoritati publice centrale si locale;
k) organizeaza activitati de cercetare stiintifica, conferinte, expozitii sau seminarii cu caracter informativ-educativ, publica studii si documente rezultate, in urma cercetarilor;
l) formulează puncte de vedere privind crimele, abuzurile si incalcarile drepturilor omului, savarsite in perioada regimului comunist in Romania, care ar putea conduce la elaborarea unor proiecte de acte normative cu scop reparatoriu;
m) elaboreaza, coordoneaza si participa la programe si/sau proiecte de cercetare, stagii de pregatire si instruire in domeniul de studiu si investigare prevazut de art. 2.”
3. După alineatul (1) al articolului 3 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) In vederea indeplinirii atributiilor care ii revin, Institutul se poate adresa Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si autoritatilor si persoanelor prevazute la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea obtinerii de informatii, documente sau acte in legatura cu domeniul sau de activitate, in conditiile legii.”

Deci, pana la intrarea in vigoare a hotararii din aprilie 2007, IICCR a avut acces la documente clasificate, inclusiv la dosarele de colaboratori prin derogare de la Tariceanu. Deci, toata gargara facuta de Dinescu si alti indivizi care ziceau ca CNSAS a fost singura institutie publica care avea acces la dosare este contrazisa de o hotarare data de Guvern si publicata in Monitorul Oficial. Bine, nu pot uita de comisia prezidetiala anticeausista condusa de “membrii societatii civile” care a avut si ea acces la dosare cu obladuirea lui Basescu. dar aia nu era o institutie publica. And now, show must go on… Inca astept desfiintarea CNA.