Impresii despre ce se intampla

26 07 2008

Nu am trait din plin comunismul. De fapt, pot spune ca nu l-am simtit pentru ca nu aveam varsta necesara sa inteleg multe lucruri. De altfel, era neinteresant, copil fiind, sa ma macine probleme politicii. In minte mi-au ramas, insa, cateva scene din perioada ’90-’91, cand mergeam cu parintii la mitingurile din Piata Universitatii. Nu intelegeam care e scopul desfasurarii evenimentelor, insa vedeam totul de la inaltime de pe umerii tatalui meu. In imbulzeala care era, acolo ma simteam in siguranta.

Imi amintesc o mare de capete care se minunau in fata unui podium. Imi rasuna si acum in cap  vocile celor care scandau la unison lozinci, nume si alte insiruiri de cuvinte care nu aveau nicio noima pentru mine. Si daca ma uit acum pe imaginile filmate atunci, tot nu inteleg de ce s-au intamplat toate acele lucruri.

In urma cu ceva vreme, citeam intr-un editorial foarte bun urmatoarea concluzie: „Nicio bunastare nu e posibila intr-o societate de oameni neliberi”, citea atunci presedintele. Citea si uita. Libertatea controlata la gioale, intr-o tara in care ridicam din umeri si cantarim oferta prafuita a partidelor politice, e ceea ce ne oferiti si dumneavoastra, domnule Basescu. Nu putem spera decat ca uneori chiar rostiti adevarul. Cum spuneati, „oamenii vin si pleaca”!.

Cam asa se leaga si in mintea mea ideile. Au avut loc diverse revolutii sau lovituri de stat sau ce-or fi fost toate acele acte impotriva unui sistem nedefinit. Si toate astea pentru ce? Probabil ca multi au scos bani frumosi din iluziile poporului si atat. Altceva nu avem. Eu, ca simplu cetatean al acestui stat, nu pot spune ca apreciez pe cineva pentru ce a facut pentru condamnarea unui regim opresiv. S-au constituit diverse institutii, autoritati si comisii care au doar scopul de a constata ceea ce milioane de oameni au trait peste 20 de ani. Din pacate, traim intr-o perioada in care se fac studii ale caror concluzii converg catre ideea ca mai trebuie facute cercetari pentru determinarea unei cauze.

Anunțuri

Acțiuni

Information

2 responses

27 07 2008
skylancer

salut, nedumerirea…
nedumerirea ta, cea care erai la adapost pe umerii tatalui tau.
iti dai seama cam ce dimensiuni tre sa aiba nedumerirea lui?
totul s-a dus in toate directiile si nu mai intelegem nimic:(

27 07 2008
jordash

Cum ai vrea sa intelegi ceva daca nu ai repere pe care sa le compari cu realitatea? Ce-ar trebui sa se intample, cum ar trebui sa fie si de ce sa nu arate altfel… nu prea ai cum sa gasesti un punct de plecare pentru ca suntem intr-un cerc in care ai doua sanse: fie mergi intr-un sens, fie mergi in celalalt sens. Nu poti sta sa astepti. Dintre toate posibilitatile, eu aleg sa ma retrag. Filozofa-m-as.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: